Influenţe minunate ale Cuvântului lui Dumnezeu asupra vieţilor noastre – Zac Poonen

 

 

Cuvântul Lui Dumnezeu este asemănat cu MÂNCARE în Psamul 119:103. Aceeaşi comparaţie apare din nou în Ieremia 15:16 şi în 1 Petru 2:2. Proorocul Ezechiel şi apostolul Ioan sunt menţionaţi deasemenea în Scriptură ca „mâncând” o carte (Ezechiel 3:1-3; Apocalipsa 10:9,10). Avem aici imaginea unor oameni asimilând şi digerând Cuvântul lui Dumnezeu. Mâncarea ne dă putere. Trupul nostru nu poate fi zidit fără aceasta. Un om care este subnutrit va fi slab şi neputincios în constituţia sa, şi de aceea incapabil de a face faţă bolilor. Va fi deasemenea incapabil să se apare în situaţia în care ar fi atacat fizic de un altul. O mică îmbrâncire va fi deseori îndeajuns să-l dărâme. În exact acelaşi fel, unul care neglijeză Cuvântul lui Dumnezeu va fi subdezvoltat spiritual, şi în consecinţă incapabil să se împotrivească ispitei şi să reziste atacurilor violente ale Diavolului. Doar aceia care meditează în mod regulat asupra Cuvântului lui Dumnezeu vor creşte devenind creştini tari (1 Ioan 2:14). Doar citirea Bibliei nu te va face puternic, însă cugetarea asupra Cuvântului lui Dumnezeu va permite acestuia să pătrundă în adâncul fiinţei tale şi în felul acesta să devină o parte din tine, ascuns în inima ta (Psalmul 119:11). Iov a spus că a preţuit cuvintele buzelor lui Dumnezeu mai mult decât mâncarea zilnică necesară (Iov 23:12). Ascultând de Dumnezeu zilnic şi-a creat o imensă rezervă de putere spirituală. Aceasta, fără îndoială, explică curajul lui remarcabil în faţa groaznicelor atacuri ale lui Satan. În ciuda tuturor necazurilor pe care le-a avut de înfruntat, el nu şi-a pierdut credinţa în Dumnezeu. Nevasta lui, care evident, nu a avut aceeaşi consideraţie pentru cuvântul lui Dumnezeu ca şi soţul ei, a fost gata să blesteme pe Dumnezeu de îndată ce i-a lovit nenorocirea. Dar nu Iov. Exemplul lui ne dă o idee cu privire la imensa putere pe care Cuvântul lui Dumnezeu, dacă este primit zilnic, ne-o poate da pentru a face faţă oricărei încercări în viaţă.

 

 

Cuvântul lui Dumnezeu este asemănat cu FOC în Ieremia 23:29. În Biblie, focul este folosit ca simbol a ceea ce purifică sau mistuie. Aurul pus în foc este purificat, pe când lemnul este mistuit. În mod asemănător, Cuvântul lui Dumnezeu are un efect purificator asupra vieţilor noastre, eliminând ceea ce nu este asemeni lui Hristos. Nu ne arată doar greşelile, ci ne face sfinţi deasemenea. Un om nu poate spera vreodată să devină sfânt fără să petreacă timp în fiecare zi la picioarele Domnului, pentru că doar acest lucru poate curăţi toată zgura din viaţa lui. Însă este la fel de adevărat că acelaşi foc va mistui pe acela care respinge Cuvântul (Ioan 12:48). Atitudinea noastră faţă de Cuvântul lui Dumnezeu determină dacă va purifica sau va distruge. Dacă ne supunem lui, ne va purifica. Dacă îl ignorăm sau îl dispreţuim, ne va arde cu siguranţă.

 

În acelaşi pasaj din Ieremia capitoul 23, vedem Cuvântul lui Dumnezeu fiind asemănat cu un CIOCAN – un ciocan care sfărâmă stânca în bucăţi. Dacă vrei să faci un drum pe o pantă muntoasă, trebuie să sfărâmi piatra. În zilele noastre se foloseşte dinamită în acest scop, pe timpul lui Ieremia însă, se foloseau ciocane. Cuvântul lui Dumnezeu este dinamita Lui, capabil să elimine obstacole imense din calea noastră. Cu toţii avem de înfruntat necazuri şi probleme în viaţă – situaţii în care munţii s-au năvălit peste noi şi se pare că am ajuns la capăt de drum. Deseori am rămas în astfel de situaţii, descurajaţi şi învinşi, neştiind ce să facem sau unde să ne îndreptăm. În astfel de vremi, necunoaşterea promisiunilor date nouă de Dumnezeu în Scriptură ne-au împiedicat de a le revendica. Alminteri, asemeni dinamitei, acestea ar fi distrus obstacolele din calea noastră şi ne-ar fi condus victorioşi peste graniţa muntelui pe partea cealaltă. Cât de mult am pierdut prin necunoaşterea Cuvântul!

 

În Luca 8:11, găsim Cuvântul lui Dumnezeu asemănat cu o SĂMÂNŢĂ care, odată semănată în pământ produce roadă. 1 Petru 1:23 afirmă că noua noastră viaţă este un rezultat al acelei seminţe încolţind în inimile noastre. Doar fiind roditori, Dumnezeu poate fi glorificat prin vieţile noastre. Există în viaţa şi în slujirea ta roadă pentru gloria lui Dumnezeu? Se manifestă, mai înainte de toate în propria-ţi viaţă ca dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie, blândeţe, înfrânare a poftelor? (Galateni 5:22, 23). Iar apoi, găseşti roadă în lucrarea ta, sub forma întoarcerii păcătoşilor la Domnul şi atragerea credincioşilor mai aproape de El? Dacă nu, poate că motivul este acela că nu primeşti în mod regulat Cuvântul lui Dumnezeu în inima ta ca sămânţă care „are viaţă în ea însăşi”. Psalmul 1:2,3 ne spune că omul care meditează în mod regulat la Cuvântul lui Dumnezeu este acela care va fi asemeni unui pom roditor, propăşind în tot ce face.