BOTEZUL CU DUHUL SFÂNT
de Zac POONEN
Există două lucrări pe care le face Domnul Isus în viaţa noastră şi de care toţi avem nevoie. Prima lucrare, se referă la trecutul nostru şi constă în iertarea păcatelor. A doua, se referă la viitor, şi anume, la viaţă sfântă care-i plăcută lui Dumnezeu.
Prima lucrare, respectiv iertarea de păcate, a fost rezolvată la cruce prin moartea Domnului Isus. A doua lucrare, are în vedere trăirea unei vieţi sfinte pentru care Dumnezeu ne oferă puterea Duhului Sfânt.
Nu stă în puterea omului să facă aceste două lucrări. De acea, Dumnezeu a trebuit să rezolve amândouă problemele. Noi nu putem, numai prin propria putere, să trăim o viaţă care să placă pe deplin lui Dumnezeu şi nici să împlinim toată voia Lui.
Unii, sunt destul de înţelepţi ca să înţeleagă lucrul acesta de la începutul vieţii creştine şi să caute imediat puterea lui Dumnezeu. Alţii, descoperă aceasta numai după ce trec prin mai multe necazuri. Ei încearcă şi cad mereu, după care, se întorc din nou la Dumnezeu şi-I cer putere.
Din nefericire, mai există o categorie de oameni care experimentează o viaţă de înfrângeri repetate. În final, după nenumărate căderi, ei renunţă şi cred că nici nu este posibil să ai o viaţă de biruinţă pe acest pământ.
Pe lângă biruinţa asupra păcatului, noi mai avem nevoie, de puterea Duhului Sfânt pentru a putea mărturisi pe Domnul. Mulţi credincioşi înţeleg că trebuie sa facă lucrul acesta însă văd că n-au putere şi ajung să fie muţi. Unii, având o fire emotivă, cred că acesta este felul personalităţi lor şi renunţă. Ei îşi pierd nădejdea de a mai deveni vreodată martori puternici ai lui Hristos. Alţii, înţeleg că Dumnezeu le-a promis puterea Duhului Sfânt, îl caută pe Dumnezeu, cer puterea aceasta şi o primesc. În momentul acela, ei capătă îndrăzneală şi sunt îmbrăcaţi cu daruri supranaturale. În acest fel, ei devin martori efectivi şi îndrăzneţi, plini de curaj pentru Hristos.
Una este să fim născuţi din nou prin Duhul, şi în felul acesta să devenim copii ai lui Dumnezeu, şi este cu totul altceva să fim botezaţi cu Duhul Sfânt. Prin botezul cu Duhul Sfânt noi devenim cea ce vrea Dumnezeu să fim, astfel încât, să facem cea ce vrea Dumnezeu să facă copiii Lui.
Sub Vechiul Legământ, Duhul Sfânt venea numai peste unii oameni făcându-i capabili să poată împlini o anumită lucrare pe care le-o încredinţa Dumnezeu.
Sub Noul Legământ, Duhul Sfânt este dat tuturor celor care cred această promisiune a lui Dumnezeu, însetează după El, şi-L cer stăruitor. Tot aici, se evidenţiază faptul că Duhul Sfânt a venit ca să arate slava lui Isus şi să ne transforme după chipul Său.
Ioan Botezătorul a accentuat în mesajul său două slujbe principale pe care urma să le împlinească Domnul Isus: una era ca să şteargă păcatele şi alta era să boteze cu Duhul Sfânt pe cei ce vor crede în El (Ioan 1:29-33). Fiecare creştin are nevoie de ambele lucrări în viaţa lui. Prima promisiune din Noul Testament, referitoare la iertarea păcatelor, se găseşte în Matei 1:21: „El v-a mântui pe poporul său de păcatele sale”. Şi, prima promisiune din Noul Testament care menţionează botezul Duhului este în Matei 3:11: „El va boteza cu Duhul Sfânt”. Este important faptul că Noul Testament începe cu aceste două promisiuni. Acum începea o nouă eră, în care Dumnezeu a pus bazele noului Legământ, prin care omul poate primi dreptul să se nască din nou şi să devină un copil al lui Dumnezeu; un dublu drept de naştere, şi anume, să fim mântuiţi de păcatele noastre şi să fim botezaţi cu Duhul Sfânt. Desigur, Dumnezeu vrea să ne dea tot dreptul de naştere, în întregime, nu doar de jumătate.
Fiecare din primele cinci cărţi ale Noului Testament încep cu promisiunea botezului cu Duhul Sfânt: Matei 3:11, Marcu 1:8, Luca 3:16, Ioan 1:33, Fapte 1:5. Totuşi, atât de mulţi creştini nu vor să ceară botezul cu Duhul Sfânt.
În Noul Testament Duhul este simbolizat printr-un râu de apă care curge de la tronul Lui Dumnezeu şi cade pe pământ (Apocalipsa 22:1, Fapte 2:33). A fi botezat cu Duhul Sfânt înseamnă să fi botezat sub această cascadă care curge din cer de sub tronul lui Dumnezeu. Domnul ISUS i-a chemat să vină la El pe toţi cei care însetează;numai aceştia pot primească Duhul Sfânt, astfel încât din inima lor să curgă râuri de apă vie ( Ioan 7:37).
Din inima celor mai mulţi creştini de azi nu curg râuri de apă vie, ci mai degrabă se aseamănă cu o pompă manuală cu care se luptă să pompeze, dintr-o inima uscată, toată viaţa, câţiva stropi de binecuvântare; n-ar trebui să fie aşa. Voia Lui Dumnezeu cu privire la noi este să avem o inimă din care să curgă râuri de binecuvântare şi peste alţii cu care intrăm în contact.
Primul pas spre această putere este să fim conştienţi de această nevoie. Mulţi credincioşi sunt prinşi în cearta nebunească de vorbe cu privire la acest subiect. Noi avem nevoie de putere nu de vorbe goale. Ce folos să vorbim frumos, dacă am fi ca nişte oase uscate. Este mult mai bine să fim cinstiţi şi să venim la Dumnezeu mărturisind că prin noi nu curg râurile de binecuvântare. După ce am făcut acest pas al sincerităţi să ne încredem în Dumnezeu care ne dă din belşug ceea ce ne-a promis.
Următorul pas pentru a fi botezaţi cu Duhul Sfânt este setea. Aceasta înseamnă că trebuie să avem o dorinţă intensă ca în toată viaţa noastră să fie glorificat Dumnezeu. Atunci vrem şi credem cu adevărat toate promisiunile Domnului ISUS. Să cerem dar Duhul Sfânt cu sete şi cu credinţă şi Dumnezeu ne va da cea ce cerem.
Primii apostoli au lăsat totul ca să-L urmeze pe Isus. Totuşi, ei n-au putut să-şi împlinească slujba pe care le-a dat-o Dumnezeu, ci au trebuit să aştepte până când au primit Duhul Sfânt. Domnul Isus însuşi a avut nevoie să fie uns cu Duhul Sfânt înainte de a-şi începe misiunea publică (Fapte 10:38). Dacă El a avut nevoie de această ungere cu cât mai mult avem noi nevoie.
Domnul Isus le-a spus apostolilor să aştepte în Ierusalim până când vor fi îmbrăcaţi cu putere de sus (Luca 24:49). Apoi, chiar înainte de înălţarea la cer, El le-a spus din nou că, atunci când se va pogorâ Duhul Sfânt, vor primi puterea cu care vor putea duce mărturia Lui până la marginile pământului (Fapte 1:8).
În ziua de Rusalii, Duhul Sfânt a fost revărsat peste ei şi oamenii aceia fricoşi s-au transformat în martori plini de îndrăzneala pentru Domnul. (Fapte 2:1-4). Cea ce au primit ei era exact ce le-a promis Domnul Isus că vor primi, adică PUTERE. Totodată, ceea ce au primit ei este exact ceea ce vor primi toţi cei care însetează după slava lui Dumnezeu.
Ce lucruri trebuie să avem pentru ca să putem trăi o viaţă creştină? În primul rând avem nevoie de o învăţătura biblică curată. Dar, n-avem nevoie numai de o doctrină, ci de toată puterea Lui Dumnezeu în viaţa noastră. Botezul cu Duhul Sfânt ne dă putere ca să trăim o viaţă sfântă şi putere ca să-I slujim.
Duhul Sfânt este asemănat în Scriptură cu vântul care suflă încotro vrea. Aşa ne spune Domnul Isus în Ioan 3:8 că va fi cu oricine care este născut din Duhul. În cea ce priveşte detaliile exterioare, atunci când are loc botezul cu Duhul Sfânt, experienţa fiecărui credincios va fi diferită; dar, îmbrăcarea cu putere este cea ce contează.
În urma botezului cu Duhul Sfânt, Dumnezeu primim şi daruri ca să putem sluji efectiv la zidirea Bisericii ca Trup al Lui Hristos. El este Acela care dă darurile şi le împarte cui vrea.
Proorocia este cel mai folositor dintre daruri pentru că prin aceasta se zideşte sufleteşte Biserica (1 Corinteni 14:1-5); apoi, sunt darul ajutorărilor, dar de învăţătură, de vindecare, de scoatere a duhurilor necurate, a cârmuirilor şi altele (Romani 12: 6-8; 1 Corinteni 12:8-10).
Un alt dar pe care ni-l dă Dumnezeu este darul de a vorbi în alte limbi care ne ajută ca să ne rugam şi să-L lăudam pe El, fără să fim limitaţi de mintea noastră sau de limba maternă.
Dacă n-ai fost botezat cu Duhul Sfânt, caută pe Dumnezeu şi cere de la El dreptul tău de născut din Dumnezeu. El îţi va da o dovadă reală că ai primit acest botez. Această experienţă trebuie să fie cunoscută atât de către tine, cât şi de către alţi, astfel încât să ştii precis unde te afli. „Dacă voi care sunteţi răi ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri cu cât mai mult Tatăl vostru Cel ceresc va da Duhul Sfânt celor ce I-l cer” (Luca 11:13). „Voi nu căpătaţi pentru că nu cereţi” (Iacov 4:2). Să strigam la Dumnezeu cu toata inima şi să spunem ca Iacov la Peniel: „nu te voi lăsa să pleci până nu mă vei binecuvânta” (Gen.32:26).
Dumnezeu nu este părtinitor, ceea ce a făcut pentru alţii va face şi pentru tine, chiar astăzi. „El răsplăteşte pe cei ce-l caută” (Evrei 11:6).
El doreşte ca să dea Duhul Sfânt, în toată plinătatea, tuturor celor ce doresc să-l glorifice pe El, în şi prin întreaga lor viaţă. Amin.