Dincol` de zare, e-o diminea?a,

Mai glorioasa fara apus,

Sfâroita-i truda oi-o alta via?a

Am pe vecie cu-al meu Isus.

—

Dincol` de zare, n-a fi durere,

Boala, necazuri pe veci s-au dus,

Ci desfatare oi fericire

Zi nesfâroita fara apus

—

Dincol` de zare, o, ce splendoare!

Eu dus de îngeri în Fa?a Sa

Iar Tatal Veonic, mie un nevrednic

Un bun sosit sus chiar El sa-mi dea.

—

*Dincol` de zare, ce întâlnire

Cu preaiubi?ii pleca?i la cer

ai-ntr-o unire, far` despar?ire

Vom fi cu Tatal, acasa-n cer.