Zac Poonen-Putere cu Dumnezeu şi putere cu oameni

Putere cu Dumnezeu şi putere cu oameni - Zac Poonen

(Power With God And Power With Men)

 

În Geneza 32:29 este scris că „Dumnezeu l-a binecuvântat pe Iacov acolo”. Cuvântul „binecuvântat” este probabil cel mai folosit cuvânt în rugăciunile creştinilor. Însă puţini înţeleg adevărata-i semnificaţie.

 

Ce este binecuvântarea? Care a fost binecuvântarea primită de Iacov? În Geneza 32:28 este descrisă ca „putere cu Dumnezeu şi putere cu oameni”. Aceasta este binecuvântarea de care avem cu toţi nevoie şi pe care ar trebui să o căutăm. Dumnezeu vrea să ofere poporului Său aceasta şi nimic mai puţin.

 

 

Isus a făcut referinţă la această binecuvântare când le-a cerut ucenicilor Lui să aştepte în Ierusalim promisiunea Tatălui. El a zis „voi veţi primi o putere, când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi” (Faptele Apostolilor 1:8) – putere cu Dumnezeu şi putere cu oameni. Iacovi vor fi transformaţi prin puterea Duhului în Israeli. Şi aceasta poate rezolva caracterul condamnabil al vieţii noastre egoiste. Nu este o chestiune de îndreptare sau decizii bune, sau chiar a determinării noastre. Este o chestiune a Duhului Sfânt de stăpânire completă asupra noastră, de cârmuire a vieţii noastre.

 

Însă, unde ne conduce Duhul Sfânt? Întodeauna înspre cruce. Doar atunci când suntem răstigniţi, Hristos poate trăi în noi în toată plinătatea. Doar atunci când Isus a fost botezat, cufundat sub ape – simbolizând acceptarea morţii faţă de El Însuşi – Duhul Sfânt s-a pogorât peste El (Matei 3:16). Doar atunci când Iacov a fost zdrobit, a fost binecuvântat. Doar după ce încrederea în sine i-a fost nimicită timp de 40 de ani ca păzitor la oi, Moise a fost gata să elibereze pe Israel. Piatra a trebuit să fie lovită înainte ca râurile de apă vie să curgă. Israeliţii au trebuit să treacă prin râul Iordan (simbolizând moartea şi îngroparea) înainte de a putea intra în Canaan (simbolizând viaţa deplină a Duhului). Armata lui Ghedeon a trebuit să spargă ulcioarele înainte ca lumina din lăuntru să fie vizibilă. Sticluţa de alabastru a trebuit spartă înainte ca aroma parfumului să umple casa. Încrederea lăudăroasă a lui Petru a trebuit zdrobită înainte de a fi gata pentru Rusalii. Găsim acest adevăr pretutindeni în Scriptură.

 

Ar fi periculos ca Dumnezeu să împuternicească un om nesupus. Ar fi ca şi cum i-ai da un cuţit ascuţit unui copilaş de 6 luni, sau manipularea a 20 000 de volţi de electricitate fără izolaţie adecvată. Dumnezeu este atent. El nu dă puterea Duhului Sfânt acelora în care eul este încă nesupus. Şi El îşi retragere puterea de la un om care a încetat să se supună.

 

Iacov era acum binevântat de Însuşi Dumnezeu. Mai înainte, Isaac şi-a pus mâinile peste Iacov şi l-a binecuvântat când acesta i-a adus vânatul (Geneza 27:23). Însă acea experienţă nu a produs nici o schimbare în viaţa lui Iacov. Adevărata binecuvântare a venit la Peniel. Această lecţie trebuie să o învăţăm şi noi. Nici un om nu ne poate da această binecuvântare. Un om – chiar sfânt fiind, asemeni lui Isaac – nu poate decât să-şi pună mâinile goale asupra capului nostru gol, şi să se roage pentru noi. Cu toate acestea nu vom primi nimic. Doar Dumnezeu ne poate împuternici cu adevărat. Când Isaac şi-a pus mâinile peste Iacov, soarele doar ce asfinţise asupra vieţii lui Iacov. Dar când Dumnezeu l-a binecuvântat, soarele a răsărit. Puterea este a lui Dumnezeu, şi El este singurul care ne-o poate oferi.