Zac POONEN - Smerenie,Har,Biruinta asupra pacatului

Un clic pe această imagine deschide site-ul autorului
Zac POONEN


Cuvinte de înţelepciune

1. Dacă ţinem litera legii dar respingem duhul ei, avem o formă de evlavie fără puterea ei.
2. O persoană smerită este mulţumitoare lui Dumnezeu şi oamenilor chiar şi pentru cele mai neînsemnate lucruri.
3. Dacă suntem biruiţi de vreun păcat, cauza de bază este mândria care se află ascunsă undeva în noi.
4. Dacă suntem cu adevărat smeriţi, este imposibil să nu primim har de la Dumnezeu.
5. O persoană smerită nu poate fi niciodată învinsă de oameni, de Satan sau de poftele trupeşti.
6. Dacă ne smerim propriile fiinţe, vom fi protejaţi de mâna atotputernică a lui Dumnezeu.
7. Este imposibil ca două persoane să devină una, în afară de cazul în care amândouă sunt sărace în duh.
8. Cei săraci în duh sunt aceia care sunt conştienţi de propriile lor slăbiciuni şi neputinţe şi care, din această cauză, se judecă încontinuu pe ei înşişi.
9. A avea descoperire înseamnă a vedea lucruri, oameni, circumstanţe, etc., din punctul de vedere al lui Dumnezeu.
10. Bârna din ochiul nostru e o atitudine lipsită de dragoste şi plină de judecată faţă de fratele în ochiul căruia este doar un fir de praf.
11. Legea ne dă porunci, dar nu ne dă vreo abilitate pentru a o ţine. Harul ne cheamă la un nivel mai înalt, dar ne dă puterea să atingem acel nivel.
12. În fiecare zi avem ocazia să facem voia lui Dumnezeu, sau să irosim ziua.
13. Obstacolele din calea noastră nu trebuie să le interpretăm imediat ca fiind semnale pentru retragere, ci trebuie să vedem în ele posibilităţi de întărire a credinţei noastre.
14. Cel care umblă după poftele trupeşti va avea aşteptări de la ceilalţi, dar cel care umblă după îndemnurile Duhului va purta poverile altora şi îi va sluji pe alţii.
15. Cel care este sigur de iubirea lui Dumnezeu nu-i va judeca pe alţii, nu-i va invidia şi nici nu va concura cu alţii.
16. Toată slava care nu este acordată lui Dumnezeu este slavă deşartă.
17. Daca trăim în mod egoist, amintirea acestei vieţi ne va aduce regrete în veci de veci.
18. Dumnezeu permite nevoi în viaţa noastră şi permite să primim ajutor de la alţii pentru a ne învăţa dependenţa reciprocă în Trupul lui Hristos.
19. Când dăruim cuiva un cadou trebuie s-o facem neapărat în aşa fel, încât să nu călcăm în picioare demnitatea acelei persoane, ca fiinţă omenească.
20. Valoarea reală a vieţii noastre stă în ceea ce am dăruit, nu în ceea ce am primit.