Deciziile tale determina ce vei deveni

Deciziile tale determină ce vei deveni

M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis” (Ioan 6:38).

Isus ne spune ce a venit să facă pe pământ. În această propoziție vedem o descriere a modului în care a trăit Isus fiecare zi a vieții Sale pe pământ.

 

Cei 30 de ani pe care Isus i-a petrecut în Nazaret ne sunt ascunși. Dar aici El descoperă ce a făcut în fiecare zi din această perioadă: Și-a lepădat propria voință pentru a face voia Tatălui Său.

Când Isus a fost cu Tatăl în ceruri, nu a trebuit să Se lepede de propria voie, deoarece era aceiași cu a Tatălui. Dar când a venit pe pământ, trupul Său avea o voie diametral opusă de cea a Tatălui. Singura modalitate prin care Isus putea face voia Tatălui era să Se lepede de Sine în fiecare clipă. Aceasta era crucea pe care Isus a purtat-o în fiecare zi a vieții Sale pământești – răstignirea propriei voințe - și pe care ne-o cere să o purtăm în fiecare zi, dacă vrem să-L urmăm.

Lepădarea de sine a făcut ca Isus să fie un Om spiritual. Și noi putem fi spirituali dacă ne lepădăm de sine.

În fiecare zi luăm decizii cu privire la diverse probleme: cu privire la modul în care ne cheltuim banii, timpul liber, cum vorbim, cum scriem o scrisoare, cum reacționăm în fața unei anumite situații, cât timp petrecem în studierea Cuvântului, în rugăciune sau în lucrarea din biserică. Reacționăm la acțiunile, vorbele și comportamentul celor din jurul nostru de dimineața și până seara. Poate nu suntem conștienți, dar luăm cel puțin 100 de decizii în fiecare zi –bazându-ne pe dorința de a ne place nouă sau lui Dumnezeu.

Multe din acțiunile noastre nu sunt rezultatul unor decizii conștiente. Dar chiar și atunci, facem acestea în două moduri – fie căutând să ne placem nouă, fie glorificându-L pe Dumnezeu. Acțiunile inconștiente sunt determinate de modul în care luăm deciziile conștiente. În final, suma acestor decizii determină dacă devenim spirituali sau carnali (firești).

Gândiți-vă la milioanele de decizii pe care le-am luat de când ne-am pocăit. Cei care au ales conștient și consistent să se lepede de sine în fiecare zi și să facă voia lui Dumnezeu au devenit spirituali. Pe de altă parte, cei care s-au bucurat doar de iertarea păcatelor, alegând să placă sinelui, majoritatea timpului au fost carnali. Deciziile fiecărei persoane au determinat ce a devenit.

Astăzi ești atât de smerit, sfânt și iubitor pe cât ai ales să fii de-a lungul miilor de decizii pe care le-ai luat în diferitele situații din viață.

Spiritualitatea nu este ceva ce apare în urma unei singure întâlniri cu Dumnezeu. Este rezultatul alegerii lepădării de sine și a împlinirii voii lui Dumnezeu în mod consistent, în fiecare zi, săptămână după săptămână și an după an.

Gândiți-vă la starea spirituală a doi frați (amândoi convertiți în aceiași zi) după 10 ani de la momentul convertirii. Unul este matur, cu discernământ spiritual, căruia Dumnezeu i-a oferit multă responsabilitate în biserică. Celălalt este tot un copil, fără discernământ, care are nevoie să fie hrănit și încurajat de alții în mod constant.

Ce face ca cei doi să fie atât de diferiți?

Răspunsul este: Deciziile mărunte pe care le-au luat în fiecare zi a celor 10 ani de viață creștină.

Dacă vor continua astfel, peste alți 10 ani, diferența dintre ei va fi și mai pronunțată. În veșnicie, vor fi răsplătiți în mod diferit, fiind așezați în poziții de glorificare diferite.  Putem asemăna aceasta cu un exemplu din lumea fizică: diferența dintre lumina pe care o emană un bec de 2000 de watt și cea a unuia de 5 watt!

O stea se deosebește în strălucire de altă stea” (1 Cor. 15:41).

Gândiți-vă că mergeți să vizitați o familie și sunteți ispitit să spuneți ceva negativ despre un anumit frate care nu este prezent (și care nu vă place). Ce faci? Vei ceda ispitei bârfind sau te vei lepăda de sine tăcând? Nimeni nu este lovit de Domnul cu cancer sau lepră doar pentru că a vorbit de rău pe cineva. Din această cauză mulți își imaginează că acest păcat nu le va distruge viețile. Din nefericire, doar în veșnicie mulți frați și surori vor realiza că atunci când și-au plăcut lor, de fapt s-au distrus. Atunci vor regreta modul în care și-au irosit viața pe pământ.

Isus de asemenea a fost ispitit în același mod de-a lungul celor 30 de ani petrecuți în Nazaret. Este scris despre acești ani că “nu Și-a plăcut Lui însuși” (Rom. 15:3). El S-a lepădat de Sine și astfel a fost plăcut Tatălui mereu.

Poți să placi sinelui în multe domenii ale vieții – de exemplu, domeniul mâncatului. Gândiți-vă că, deși nu vă este foame, hotărâți să cheltuiți bani pentru a vă cumpăra ceva bun. Nu este nimc păcătos sau greșit dacă faceți astfel. Dar aceasta vorbește despre un mod de viață. Pentru că ai bani, cumperi tot ce vrei chiar dacă nu ai nevoie de lucrul respectiv. Faci ce place sinelui. Dacă ai chef să cumperi ceva, cumperi; dacă ai chef să mergi undeva, mergi; dacă ai chef să dormi până târziu, atunci faci așa. Care este rezultatul modului acesta de viață? Chiar dacă mergi regulat la întâlnirile bisericii și citești Biblia, nu îți pierzi mântuirea, dar îți irosești viața pe care Dumnezeu vrea să o trăiești pentru El.

Totuși un alt frate se comportă diferit. El decide să-și disciplineze trupul. Când nu-i este foame, decide să nu mănânce nimic inutil. Decide să nu cumpere lucruri inutile. Decide să se trezească cu 15 minute mai devreme în fiecare zi pentru a petrece timp cu Dumnezeu. Când cineva îi vorbește cu mânie, el decide să replice cu blândețe. El decide să rămână în dragoste și bunătate. Decide să nu citească anumite știri din ziar care îi pot stimula poftele. Decide să se umilească și să nu se justifice. Decide să renunțe la anumite prietenii care-l influențează negativ. Hotărând în mod constant să se lepede de sine (ceea ce-i place lui), el devine puternic și face plăcere lui Dumnezeu.

Ce a pierdut dacă nu a cumpărat lucrurile inutile, dacă s-a trezit cu 15 minute mai devreme sau dacă a renunțat la demnitatea sa și și-a cerut iertare când a greșit? Nimic. Gândiți-vă la cât de mult a câștigat!

Un astfel de om, care este credincios în mod constant în lucrurile mici, în câțiva ani va deveni un om al lui Dumnezeu demn de încredere – nu datorită cunoștințelor biblice pe care le deține, ci datorită credincioșiei de care a dat dovadă în deciziile neînsemnate din viață. El a decis să nu-și placă lui însuși, ci lui Dumnezeu.

Nu fii un om cu voință slabă. Caută să fii plăcut lui Dumnezeu în fiecare clipă. Creștinii maturi sunt cei “a căror judecată s-a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul” (Evrei 5:14).

Gândiți-vă la o ilustrație: Doi oameni grași merg la doctor să scape de grăsime. Doctorul le recomandă un set de exerciții pentru următoarele 12 luni. Unul se disciplinează și face aceste exerciții în fiecare zi, slăbește și devine puternic. Celălalt face exercițiile câteva zile, apoi se moleșește și în final, renunță. Burta lui se face din ce în ce mai mare datorită obiceiurilor sale nesănătoase și în final moare prematur. Aceasta este o ilustrație a modului în care ne putem mobiliza să împlinim voia lui Dumnezeu, sau putem abandona și să ne lăsăm exploatați de diavol.

Îmi amintesc că am citit despre un slujitor tânăr care simțea că se uită prea mult la televizor (chiar dacă se uita numai la emisiuni decente). El a decis nu doar să-l vândă, ci să se roage tot atât de mult timp pe cât petrecea în fața televizorului. Datorită deciziei pe care a luat-o - și pe care a păstrat-o – Dumnezeu i-a oferit o slujire care a binecuvântat mii de oameni.

Cei care nu văd nimic rău în a privi emisiunile decente de la televizor, observă că Dumnezeu nu le oferă prea multe responsabilități – pentru că El răsplătește pe cei care-L caută cu sârguință și nu este părtinitor.

Ceea ce ești astăzi se datorează multelor decizii mărunte pe care le-ai luat cu privire la a te lepăda de sine sau a plăcea sinelui în diferite domenii: mâncare, bani, somn, citit, etc.

Timpul trece cu repeziciune. Cei care au peste 40 de ani și care și-au pierdut viețile plăcând sinelui, nu trebuie să aștepte să facă prea multe pentru Dumnezeu acum, deoarece și-au irosit cei mai frumoși ani din viață. Anii au trecut și s-au pierdut pentru totdeauna. Nici chiar Dumnezeul cel Atotputernic nu ți-i poate înapoia. Dar dacă te pocăiești acum, poți să faci ceva util pentru Dumnezeu în cea de-a doua jumătate a vieții tale.

Vreau să le vorbesc celor care sunt adolescenți și celor care au 20 de ani. Dumnezeu vrea să vă binecuvânteze pentru ca și voi să fiți o binecuvântare pentru alții. Vrea să vă ofere o slujire importantă în biserica Lui atunci când veți avea 30 sau 35 de ani. Dar te va găsi credincios în următorii 10 ani ai vieții tale, pentru a-Și împlini voia cu tine?

Dacă ești hotărât să fii credincios de acum înainte, nu vei avea regrete în veșnicie, indiferent cât de mult ai greșit până acum în viață. Ia viața în serios. Gândește-te la cum a trăit Isus în Nazaret și urmează-I exemplul. Spune: “M-am născut pe acest pământ să mă lepăd de sine și să fac voia Tatălui Meu ceresc”.

Crezi că diavolul îți va permite să iei în serios ce spun eu acum? Nu. El îți va spune că ai timp destul, că o astfel de viață este ciudată, că Dumnezeu nu se supără dacă te distrezi sau mai comiți vreo boacănă. Îți va spune să fii calm, etc. De ce? Pentru că vrea să te îndepărteze de țintă pentru următorii 20 de ani și te va lăsa să te trezești când e prea târziu. Tinerilor, nu vă lăsați amăgiți de satan. Dumnezeu ți-a dat o singură viață și timpul trece cu repeziciune. Nu-l irosiți.

Vei descoperi mulți credincioși în jurul tău (chiar și cei care au înțeles calea cea nouă și vie) care nu au nici un interes în a trăi o viață disciplinată și sinceră. Nu-i judeca. Nu fii un fariseu și nu-i disprețui. Vezi-ți de treburile tale și nu te amesteca în viața lor. Crede tot ce e mai bine despre ei și lasă-i în pace. Dar în același timp nu le urma exemplul. Fii diferit. Isus să fie singurul tău exemplu. Ai o chemare și nu-ți permiți să o pierzi, chiar dacă ai putea pierde totul pe acest pământ. Gândește-te la ziua când vei da socoteală cu privire la viața ta în fața scaunului de judecată al lui Hristos.

Uită gafele pe care le-ai făcut în viață. Pocăiește-te radical de păcatele tale și fii cu inima sinceră. Dumnezeu te iartă și te vede fără pată. Nu te indispune din cauza greșelilor tale, dacă nu vrei să fii un ratat în viitor. Amintirea greșelilor tale te va ajută să recunoști că ce ești astăzi s-a realizat doar prin harul lui Dumnezeu. Îți va da putere să stai cu fața în pământ înaintea Domnului mereu.

Hotărăște-te să devii un bărbat/o femeie a lui Dumnezeu.

Cine are urechi de auzit, să audă.