Zac POONEN - O scurta prezentare a slujirii sale

Zac POONEN

O scurtă prezentare a slujirii sale


„Cea mai mare binecuvântare,

pe care o poate da Dumnezeu unui om,

este puterea de a trăi şi a fi ca ISUS”

Zac Poonen


Începutul


Zac POONEN este un slujitor folosit de Dumnezeu ca învăţător al Sfintelor Scripturi. El a început să citească Biblia pe vremea când lucra ca ofiţer în Marina Indiană. Sămânţa Cuvântului lui Dumnezeu a încolţit repede în inima lui, determinând o mişcare profundă care i-a transformat întreaga viaţă. Într-o formă tranşantă, care a rămas pentru totdeauna o caracteristică esenţială a personalităţii sale, a decis ca „numai Scriptura” să rămână baza lui de credinţă şi să asculte întocmai de tot Cuvântul scris în ea. În consecinţă, a încheiat legământul cu Dumnezeu în apa botezului şi a decis să studieze cu atenţie toată Scriptura. În acea vreme, Duhul lui Dumnezeu i-a crescut profunzimea spirituală şi a început să-l folosească cu succes în lucrarea creştină. Nu după mult timp, el a hotărât să părăsească marina militară şi să se dedice în totalitate slujirii lui Dumnezeu, deşi, a urmat să trăiască în sărăcia specifică Indiei, cu numai 20% din venitul anterior.


Eşecul slujirii fireşti

În perioada care a urmat, a fost alarmat când a descoperit diferenţa dintre nivelul lipsit de putere al slujirii lui şi cel întâlnit în Evanghelie. Totodată, el mărturiseşte criza în care a intrat când a văzut că nu trăieşte ceea ce predică. Constatând această făţărnicie, a ales calea rugăciunii şi sincerităţii totale înaintea lui Dumnezeu, cerându-i, într-un mod categoric, să-l elibereze de lipsa lui de autenticitate. Era aşa de hotărât, încât a decis chiar să renunţe la slujirea publică, dacă nu va reuşi să scape din ciclul căderilor sale repetate.


Răspunsul lui Dumnezeu a fost botezul cu Duhul Sfânt şi biruinţa asupra păcatului


Dumnezeu a răspuns rugăciunilor sale botezându-l cu Duhul Sfânt. El spune că de atunci Domnul ISUS a ocupat primul loc în viaţa lui. Acum, Duhul era în viaţa lui ca un râu de apă vie care ajungea să potolească atât setea lui, cât şi a altora. Acesta era cu totul diferit de modul în care a trăit mai înainte asemenea unui om care „pompează la o pompă manuală de unde-i curg numai câţiva picuri de apă”. Tot acum a constatat că a devenit foarte sensibil la orice păcat şi îi era mai clar ca niciodată că înaintea lui Dumnezeu: „viclenia şi făţărnicia sunt mai grave chiar decât desfrâul şi crima”. Puterea Duhului care a apărut în viaţa lui, după acest ultim botez, i-a schimbat întreaga viaţă şi slujire. Începând de atunci, pentru el spiritualitatea nu a mai însemnat o problemă de cultură, ci de biruinţă asupra tuturor păcatelor. Bucuria lui era că vechile lui păcate nu-i mai controlau viaţa şi avea putere spirituală să învingă ispitele vieţii. În acest fel, în viaţa lui, iubirea de Dumnezeu este sinonimă cu ascultarea de El, chiar şi în cele mai mici detalii ale vieţii, având ca ţintă şi măsură unică rezolvarea fiecărui păcat, atât în gând, cât şi în faptă.


Mesajele unei vieţi cu o dedicare echilibrată


Cel mai impresionant aspect al învăţăturii sale este echilibru dintre rolul Cuvântul lui Dumnezeu şi al Duhul Sfânt. Astfel, pe de o parte, el a luat hotărârea de aşi dedica într-un mod radical viaţa la Cuvântul lui Dumnezeu, iar, pe de altă parte, să trăiască sub umplerea continuă a Duhului Sfânt. Aceasta face ca în viaţa lui să se poate vedea echilibrul, rar întâlnit, dintre un caracter ca al lui ISUS şi o viaţa care se lasă controlată în întregime de puterea Duhului Sfânt. Acest echilibru îi dă un chip blând şi smerit, făcându-l simplu în acţiune şi vorbire, atingând esenţa adevărului, fără pericolul de a perverti totul prin orgoliile firii. El susţine că schimbarea vieţii lui a început când Domnul i-a descoperit că: „Cei trei paşi ai succesului sunt: 1 – Smerenia, 2 – Smerenia, şi, 3 - Să fii cu adevărat smerit”.

Iată câteva secvenţe extrase din mesajele sale:

„Adevărata spiritualitate înseamnă să urmăm pe Isus în toate aspectele vieţii”.

„Există sfinţenie numai de nota 10!”; şi, prin urmare: „Sfinţenia nu are grade de comparaţie şi de aceea trebuie să trăim în sfinţenie în fiecare clipă, tot timpul, până la sfârşitul vieţii”;

„Cea mai mare binecuvântare, pe care o dă Dumnezeu unui om, este o iubire ca aceea cu care L-a iubit pe ISUS şi puterea de a trăi ca ISUS”;

„Mântuirea include atât iertarea păcatului cât şi biruinţa asupra păcatului”;

„Dumnezeu locuieşte în duhul nostru, nu în sentimentele noastre”;

„Umplerea cu Duhul Sfânt nu este o substituire pentru disciplina şi munca plină de efort”;

„Duhul Sfânt caută, în mod continuu, să extindă capacitatea noastră pentru a ne putea umple mai mult”, sau, de aici, extrage un principiu exprimat în formă paradoxală:

„Să fii plin de Duhul Sfânt, dar să tânjeşti după o umplere mai mare”;

„Dependenţa totală de Dumnezeu este semnul slujitorului adevărat”;

„Numai cine se face de bună voie prizonierul lui Dumnezeu, este liber cu adevărat”;

„Există două persoane pentru care nimic nu este imposibil – Dumnezeu şi omul credincios Lui”; în consecinţă: „Numai noi ne putem face rău, prin lene şi păcat (1 Petru 3;13)”;

„Nu vom avea nici o problemă în viaţă, dacă nu vom avem ambiţii în afara voii lui Dumnezeu”;

„Dumnezeu controlează toate circumstanţele vieţii”.


Pe lângă Scriptură, care are cea mai mare prioritate în viaţa lui, îi place să citească scrierile oamenilor devotaţi lui Dumnezeu. Din ele notează şi păstrează aspectele esenţiale pe care le întâlneşte, ca de pildă:

„Dacă există undeva un om mai incompetent ca mine, dar care-L caută pe Dumnezeu mai sincer decât mine, pe acela îl va folosi Dumnezeu înaintea mea (Maica Tereza)”, etc.



Eficienţa slujirii

 

În 1975, Zac Poonen împreună cu câteva familii, au fondat adunarea Christian Fellowship Centre în Bangalore, India. În anii care au urmat, lucrarea lui Dumnezeu din Bangalore a crescut, răspândindu-se în mai multe oraşe din India şi din alte ţări. În toate aceste adunări afiliate, sunt la ora actuală peste 4.000 de credincioşi.

Aceste roade ale slujirii sale ne îndreptăţesc să spunem că el poate fi considerat un apostol al Indiei, după cum obişnuim să spunem că Hudson Taylor a fost un apostol al Chinei.

Zac Poonen, are acum 72 de ani, este căsătorit cu Annie şi au avut 4 băieţi. Întreaga lor familie este implicată în lucrarea creştină, atât în India cât şi în alte locuri din lume.