Al rugaciunii dulce ceas

Al rugãciunii dulce ceas,
Mã chemi îngrijorãri sã las,
Și mã conduci la Dumnezeu,
Sã-I spun, Lui, tot necazul meu.
Iar când pe cale vin dureri,
Îmi dai depline mângâieri,
Ce minunat e-acest popas:
Al rugãciunii dulce ceas!

Al rugãciunii dulce ceas,
Tu porți pe aripi al meu glas,
Spre cer, de unde Dumnezeu
Dã binecuvântãri mereu!
El zice:”Fața Mea cãutați!
Cuvântul vieții sã-L gustați!”.
Mai mult mã-ncred în al Sãu glas,
Stând în al rugãciunii ceas.

Al rugãciunii dulce ceas,
Vei fi mereu al meu popas,
Cât timp aici cãlãtoresc
Și cãtre cer cu dor privesc.
Când trupul meu va fi-n mormânt,
Iar eu voi fi la Domnul sfânt,
Ca amintire mi-a rãmas
Al rugãciunii dulce ceas.